Sisteme de transport
Meniu
Curs 1
Curs 2
Curs 3
Curs 4
Curs 5
Curs 6
Curs 7
Curs 8
   


    Transporturile constituie una dintre cele mai importante componente ale vietii socio-economice. Cand ne referim la transporturi trebuie sa abordam acest concept din doua perspective:
    - sisteme;
    - servicii.

    Prin intermediul sistemelor de transport, operatorii sau alte entitati economice presteaza servicii de transport la cererea clientilor. Clientii la randul lor pot fi persoane fizice (indivizi) sau persoane juridice. Serviciile de transport pot fi caracterizate prin faptul ca sunt intangibile, iar calitate acestora nu poate fi determinata decat prin calitatea bazei tehnice cu care se realizeaza prestatia (vehicule, infrastructura, confortul vehiculelor) si a efectelor prestatiei (calatorie confortabila, fara riscuri, in timp scurt etc.).

    In ceea ce priveste serviciile de transport, exista un concept ce defineste foarte bine legatura dintre asteptarile clientilor si prestatie. Acest concept este nivelul serviciului (LoS - Level of Service). Variabilele LoS sunt pentru transportul de marfa: pretul, timpul de transport, regularitatea serviciului (variatii ale timpului de transport - de exemplu, in cazul transportului feroviar de marfa, timpul de transport este mai ridicat decat in cazul transportului rutier dar nu exista situatii limita, in care transportul sa intarzie foarte mult, cum este cazul transportului rutier), disponibilitatea echipamentelor specializate, probabilitatea de pierdere si distrugere; iar pentru transportul de calatori: pretul, durata calatoriei, frecventa serviciului, confortul, regularitate (in cazul transportului de calatori, acest indicator este foarte important pentru situatiile in care se utilizeaza mai multe moduri de transport de exemplu, situatia in care un calator trebuie sa ajunga la aeroport la o anumita ora si are de ales intre autobuz si metrou de suprafata, durata calatoriei este mai redusa cu autobuzul dar va utiliza metroul datorita regularitatii scazute a acestui mijloc de transport - orar fix, fara intarzieri).

    Prin sistem de transport se intelege totalitate mijloacelor, instalatiilor si echipamentelor de transport, grupate dupa un anumit criteriu. Aceste criterii se pot diferentia astfel:

     Criteriul tehnic - prin sistem tehnic de transport se intelege totalitatea mijloacelor de transport, a infrastructurii aferente, definit prin utilizarea unei anumite tehnici de efectuare a deplasarii. Cele mai importante sisteme tehnice de transport sunt:
    - sistemul de transport rutier - componentele principale ale acestuia fiind vehiculul, calea de rulare (drumul) si instalatiile de semnalizare si dirijare;
    - sistemul de transport feroviar - componentele principale ale acestuia fiind locomotivele, vagoanele, calea de rulare (cale ferata), statiile si triajele, instalatiile de dirijare a circulatiei;
    - sistemul de transport pe ape interioare - componentele acestui sistem de transport fiind: calea de navigatie (canale, fluvii, lacuri, rauri), porturile si navele;
    - sistemul de transport maritim - componentele principale sunt: navele si porturile;
    - sistemul de transport aerian - componentele principale ale acestuia sunt: aeronavele, aeroporturile si sistemele de dirijare ale traficului aerian;
    - sistemul de transport prin conducte - componentele de baza ale acestuia sunt conductele si statiile de pompare. In cazul acestui sistem de transport, deplasarea este efectuata doar de catre materia care trebuie transportata.


     Criteriul geografic dupa acest criteriu se identifica totalitate mijloacelor, instalatiilor si echipamentelor de transport care actioneaza pe un teritoriu dat. Astfel se pot defini urmatoarele sisteme geografice de transport:
    - sistemul de transport industrial sau intern;
    - sistemul de transport urban, de calatori si de marfuri;
    - sistemul de transport suburban, de calatori si de marfuri;
    - sistemul de transport interurban, de calatori si de marfuri;
    - sistemul de transport national;
    - sistemul de transport continental (european);
    - sistemul de transport intercontinental.

     Criteriul organizatoric - prin intermediul acestui criteriu, sunt identificate toate mijloacele, instalatiile si echipamentele de transport care sunt in proprietatea sau responsabilitate unei entitati organizatorice. Astfel, sistemul organizatoric de transport este definit de denumirea entitatii respective. De exemplu, sistemul de transport al RATB (sistemul de transport public urban de suprafata aflat in proprietatea entitatii Regia Autonoma de Transport Bucuresti).

     Criteriul obiectului transportului- transporturile se impart in: transporturi de marfa si transporturi de calatori (de persoane);

     Criteriul integrarii in procesul de productie- acest criteriu evidentiaza doua sisteme de transport: tehnologic si de uz general. Transporturile tehnologice sunt cele care apar in cadrul unui proces de productie (de exemplul, transportul materiei prime de la depozit la hala de productie in cadrul unei fabrici) iar cele de uz general sunt toate celelalte.


     Cerintele impuse transporturilor

    a. Siguranta circulatiei (respectiv a navigatiei si a zborului). Aceasta trebuie inteleasa in acceptiunea larga a cuvantului, adica in sensul functionarii neintrerupte si in perfecte conditii a tuturor mijloacelor, instalatiilor si a echipamentelor de transport, evitand in totalitate accidentarea calatorilor si personalului, distrugerea marfurilor transportate, avarierea sau distrugerea mijloacelor, instalatiilor si echipamentelor de transport. Avand in vedere complexitatea sistemelor de transport, continua miscare a mijloacelor de transport, necesitatea functionarii acestora in toate conditiile atmosferice (furtuni de mare intensitate pentru navigatia maritima, ceata si ninsori abundente pentru transportul aerian, precum si temperaturi scazute si ninsori abundente pentru transportul terestru de suprafata), precum si unele conditii specifice (de exemplu, circulatia pe un singur fir in ambele sensuri la calea ferata), probabilitatea producerii evenimentelor cu urmari defavorabile, este cu mult mai mare decat in alte ramuri ale vietii economice. Urmarile acestor evenimente pot fi deosebit de grave: pierderi de vieti omenesti, pierderi de mijloace si marfuri, distrugerea sau deteriorarea unor instalatii si echipamente in anumite puncte cheie (poduri, tuneluri, acces in porturi etc.) si altele. Un aspect deosebit legat de siguranta circulatiei il reprezinta evitarea raspunsului fals al echipamentelor si instalatiilor de transport si inlocuirea acestuia cu raspunsul eronat (de exemplu, la calea ferata, producerea unui accident care are ca urmari pierderea de vieti omenesti, si care a fost provocat prin atacarea unei cai in ambele sensuri, constituie un caz de raspuns fals pe care l-a furnizat echipamentul sau instalatia pentru managementul traficului; prin imbunatatirea functiilor echipamentelor de management al traficului, acestea pot opri circulatia trenurilor pe un anumit tronson pana la eliminarea defectului sau a cauzei care puteau genera raspunsul fals, in aceasta situatie echipamentul a furnizat un raspuns eronat). Pentru pastrarea intre anumite limite a efectelor defavorabile ce tin de siguranta circulatiei, se impun unele masuri: revizii periodice ale echipamentelor, instalatiilor si mijloacelor de transport, verificari ale competentei conducatorilor de vehicule si operatorilor de echipamente si instalatii de transport, informarea calatorilor si a personalului in ceea ce priveste conditiile in care se efectueaza un anumit transport, actiuni preventive de identificare a eventualelor cauze ce pot produce evenimente, etc.

    b. Regularitatea circulatiei - se poate defini ca fiind masura in care este respectat un anumit grafic de circulatie. Graficul de circulatie este un instrument necesar pentru rezolvarea anumitor probleme legate de transport: utilizarea rationala a infrastructurii de transport, adaptarea ofertei de transport la cerere, stabilirea unei corespondente ferme intre caraus si beneficiarul transportului.

    c. Ritmicitatea transporturilor - repetarea regulata pe o perioada data de timp, a aceluiasi serviciu. Ritmicitatea transporturilor trebuie asigurata potential prin graficul de circulatie si realizata concret prin asigurarea regularitatii circulatiei.

    d. Reducerea costurilor de transport - transportul nu adauga nimic la valoarea de intrebuintare a unei marfi, ci din contra, in anumite situatii, poate conduce la scaderea valorii ei (prin deprecierea marfii transportate datorita conditiilor de transport) si chiar la degradarea completa. Transportul este un factor generator de costuri suplimentare ce se vor regasi in final in pretul platit de consumator. Pentru diminuarea acestui cost trebuie identificate solutiile de transport optime pentru o anumita categorie de marfa si totodata utilizarea modurilor de transport alternative si chiar a transportului mutimodal.

    e. Reducerea duratei transportului - acest aspect trebuie privit atat din punctul de vedere al marfurilor, prin diminuarea timpului necesar unui produs pentru a parcurge distanta productie - consum, cat si din punctul de vedere al calatorilor (fac exceptie de la aceasta regula, transporturile de agrement), prin diminuarea timpilor (cum ar fi cel alocat transportului) suplimentari dintre activitatile curente ale omului (ca exemplu, in Mexico City, locuitorilor anumitor zone le sunt necesare aproximativ trei ore zilnic pentru a parcurge distanta de acasa la locul de munca si invers, astfel un locuitor cu speranta de viata de 70 de ani si cu viata activa de 50 de ani va "cheltui" 6,25 ani din viata pentru transport). Aceasta durata de aproximativ 6 ani, din exemplul precedent, este consumata din timpul alocat refacerii capacitatii de munca.

    f. Confortul calatoriei - constituie o caracteristica specifica numai transportului de calatori. Studiile arata ca activitatea de transport oboseste organismul calatorului si, in consecinta, se pune problema diminuarii acestei oboseli. Pentru micsorarea oboselii este necesara asigurarea unui anumit grad de confort, ale carui elemente constitutive sunt:


    - reducerea aglomeratiei - acest lucru se poate face prin doua metode cresterea numarului de vehicule destinate transportului sau cresterea vitezei comerciale de operare a vehiculelor (de exemplu linia de metrou usor 41 din Bucuresti a carei viteza comerciala a crescut de la aproximativ 13 km/h la 25km/h a inregistrat o scadere a indicatorului numar mediu de calatori pe vehicul, in conditiile in care numarul de calatori a ramas constant; numarul mediu de calatori pe zi a fost de 1,4 milioane, pentru tramvai, in perioada ianuarie-septembrie 2004 la un parc mediu de 379 de tramvaie, de aici se poate calcula numarul mediu de calatori pe zi pe tramvai ca fiind de aproximativ 3694 calatori/tramvai zilnic; datorita cresterii vitezei comerciale de la 13 la 25 km/h numarul mediu de calatori pe tramvai scade la valoarea de 1920 si daca vom considera ca numarul de 3694 calatori reprezinta incarcarea medie de 100%, vom obtine o incarcare de 52%; in exemplu anterior s-a considerat numarul mediu de calatori si numarul mediu de tramvaie, nu au fost luate in calcul situatiile de varf).
   
  
   
   
    
Fig. 1 Light-rail in Milano si Neapoli (sursa: http://www.lrta.org/)

    - evitarea calatoriei in picioare si oferirea unui numar ridicat de locuri pe scaune (pentru asigurarea acestui element al gradului de confort, in Londra se utilizeaza autobuze etajate, gabaritul In plan orizontal este acelasi ca la celelalte autobuze, in schimb se dubleaza numarul de locuri pe scaune).
   

   
   
    
Fig. 2 Autobuz londonez (sursa: http://www.londonbuspage.com/)

    - evitarea acceleratiilor longitudinale si transversale care sunt suparatoare organismului uman - aceste acceleratii sunt in stransa legatura cu viteze de deplasare a vehiculului, numarul de porniri/opriri datorate traficului precum si cu solutiile tehnice de contracarare a acestora (disponibile la vehiculele de ultima generatie). Pentru evitarea pornirilor/opririlor suplimentare (altele decat cele in statii) se utilizeaza sisteme inteligente de transport, iar pentru transportul public, sunt folosite in plus si caile proprii de rulare (atat pentru tramvaie, vezi ca exemplu linia de metrou usor 41, cat si pentru autobuze, vezi liniile de autobuz 336, 601, 137 pe trosonul Universitate - Piata Kogalniceanu).
   

   
   
    
Fig.3 Tramvai linia 41

    - evitarea vibratiilor - acest aspect se poate realiza prin doua cai: prin realizarea unei cai de rulare fara denivelari si prin realizarea unor sisteme de amortizare a vibratiilor (de exemplu, pentru nave si pentru aeronave).
    - diminuarea zgomotului - diferite metode de antifonare a vehiculelor, precum si realizarea unor sisteme de propulsie cat mai silentioase.
    - asigurarea microclimatului: temperatura optima, ventilatie, umiditate.

    g. Integritatea cantitativa si calitativa a marfurilor - este o caracteristica specifica transportului de marfuri. Prin integritate cantitativa a marfurilor se intelege predarea la destinatar, a marfurilor preluate de transportator, in aceeasi cantitate cu cea preluata de la expeditorul marfurilor. Prin pastrarea integritatii calitative a marfurilor se intelege predarea la destinatar a marfurilor cu aceleasi proprietati fizico-chimice si in general comerciale cu care acestea au fost preluate de la expeditor. Marfurile sunt supuse, in timpul procesului de transport, unor factori externi ce pot deteriora proprietatile fizico-chimice si comerciale ale marfii (comerciale in sens larg, de exemplu, in aceasta categorie poate intra si ambalajul produsului). Acesti factori pot fi: vibratii, socuri, temperaturi in afara limitelor admise, umiditate excesiva, etc.

    h. Reducerea poluarii mediului inconjurator - poluarea mediului inconjurator consta in acele actiuni care pot produce modificari ale echilibrului ecologic sau sa dauneze sanatatii, linistii si starii de confort ale oamenilor, ori sa provoace pagube economiei nationale, prin modificarea calitatii factorilor naturali sau creati prn activitati umane. Transporturile reprezinta unul din factorii de poluare a mediului inconjurator. Efectul transporturilor asupra mediului poate fi urmarit prin cele trei componente ale poluarii mediului:


    - zgomotul - reducerea acestuia se poate face fie prin masuri de antifonare a surselor de zgomot (sistemele de propulsie), fie prin perfectionarea sistemelor de propulsie pentru diminuarea zgomotului. Efectele zgomotului avand o amploare scazuta, uneori se accepta un nivel ridicat al zgomotului pentru a scadea gradul de poluare a aerului (din punct de vedere al zgomotului un autobuz poate fi echivalat cu 10-12 autoturisme, aceasta echivalare depinde de tipul de autobuz precum si de tipul autoturismelor, dar in acelasi timp pentru a putea transporta toti calatorii din autobuz este necesar un numar de 20 de autoturisme, poluarea aerului creste de aproximativ 10 ori, dar mai sunt si alte efecte in ceea ce priveste poluarea, precum cresterea numarului de vehicule, aparitia gatuirilor in trafic si respectiv cresterea poluarii aerului).
    - poluarea aerului - este produsa in principal de gazele arse esapate de catre motoarele termice. Pentru diminuarea poluarii aerului se poate actiona pe doua directii (asupra mijloacelor de transport): reducerea toxicitatii gazelor esapate de motoarele clasice, care functioneaza cu benzina sau motorina si folosirea unor purtatori de energie (noi combustibili), care prin natura proceselor chimice dau nastere la gaze nenocive (este cazul motoarelor cu hidrogen si a celor care folosesc energia solara) sau cu nocivitate redusa (eliminarea benzinei cu Pb, ce continea tetraetil de plumb)
    - poluarea apelor - poate fi produsa de nave, prin deversarea in rauri si fluvii a apelor uzate si in general a resturilor menajere, uleiurilor uzate, etc. o problema deosebita o constituie pericolul poluarii apelor oceanelor, marilor si apelor interioare de catre navele petroliere, ca urmare a scurgerilor masive de hidrocarburi, care se pot datora accidentelor. Navele petroliere constituie o sursa importanta de poluare, datorita cantitatilor mari de apa care trebuie incarcate in tancurile petroliere pentru a asigura achilibrul navei atunci cand aceasta se deplaseaza fara incarcatura. Pentru eliminarea acestui factor de poluare, au fost emise reglementari care prevad ca apele folosite ca balast sa fie deversate numai in porturi (respectiv in terminalele petroliere) in statiile speciale de epurare sau pentru noile tipuri de petroliere, sa fie prevazute compartimente speciale pentru balast (apa) care sa fie izolate de cele pentru transportul hidrocarburilor. Alti factori de poluare a apelor sunt deversarea uleiurilor de ungere (care sunt inlocuite in service-urile auto) si deversarea apelor menajere rezultate din activitati de intretinerea mijloacelor si infrastructurilor de transport (ape reziduale deversate in canalizare de catre spalatoriile auto).

     Indicatori cheie ai activitatii de transport
     Activitatea de transport si rezultatele acesteia se masoara printr-o serie de indicatori, a caror cunoastere este obligatorie pentru aprecierea eficientei tehnico-economice a transporturilor, in general, si a diferitelor moduri de transport, in particular.

    a. Tone expediate - reprezinta cantitatea de marfuri expediate de un punct oarecare de expeditie, de o unitate oarecare de transport sau de intreaga retea de transport. Indicatorul da imaginea generala, cantitativa a marfii care trebuie preluata de catre mijloacele de transport, precum si a volumului de operatii de incarcare, care se desfasoara in punctele de expeditie, si de descarcare, din punctele de destinatie (prin intermediul indicatorului tone expediate se masoara marfurile transportate).

    b. Tone-nete-km - reprezinta cantitatea de lucru, de deplasare a marfurilor. Indicatorul este produsul a doi factori: cantitatea de marfuri expediate si distanta de transport (de exemplu pentru transportul unei cantitati de 200 de tone de marfa pe o distanta de 100km se obtine o valoare a indicatorului de 200*100 = 20000 tone-nete-km). Acest indicator joaca un rol deosebit de importantin planificarea activitatii de transport, deoarece el fundamenteaza majoritatea sectiunilor de plan: forta de munca, necesarul de combustibili si energie, investitii etc. (prin intermediul indicatorului tone-nete-km se masoara parcursul marfurilor). Acest indicator se utilizeaza si in transportul naval, dar in loc de kilometri se folosesc mile marine - tone-nete-mile (1 mila marina = 1,852 km).

    c. Distanta medie de transport - reprezinta raportul dintre tonele-nete-km si tonele-nete expediate:


    Indicatorul este important din mai multe puncte de vedere:

    - reflecta masura in care sunt repartizati in teritoriu furnizorii si consumatorii.
    - reflecta masura in care distributia unui anumit fel de marfa, pentru o situatie data a furnizorilor si consumatorilor, se face corect. Prin masuri de optimizare a distributiei (repartizarii) distanta medie de transport poate fi redusa.
    - se poate obtine o imagine calitativa si cantitativa a ariei de eficienta tehnica si economica in care functioneaza diferitele mijloace de transport. Acest lucru reiese din faptul ca productivitatea, costurile etc. depind in mare masura de marimea distantei de transport.

    d. Capacitatea unitara a mijlocului de transport - reprezinta sarcina utila nominala pe care o poate prelua mijlocul de transport. Sporirea acestei capacitati poate duce la cresterea eficientei economice a mijlocului de transport, dar pana la o anumita limita, ce este impusa de structura traficului (de exemplu, transporturile rutiere agabaritice necesita interventii suplimentare asupra infrastructurii rutiere si genereaza modificari ale traficului).

    e. Capacitatea de circulatie - este un indicator care se refera la cale pe care circula mijloacele de transport. Acesta indica numarul de mijloace de transport care pot trece in unitatea de timp pe calea respectiva.

    f. Capacitatea de transport a caii - reprezinta cantitatea de marfuri exprimata in tone care poate fi transportata intr-un sens in unitatea de timp. Capacitatea de transport a caii depinde atat de capacitatea mijloacelor de transport cat si de capacitatea de circulatie a caii.

    g. Productivitatea mijlocului de transport - reprezinta cantitatea de tone-nete-km realizate in unitatea de timp de fiecare tona capacitate a mijlocului de transport. De exemplu un camion cu sarcina utila de 10 tone, care face intr-o zi sase curse incarcate, fiecare la o distanta de 20km, realizeaza o productivitate:


    Se poate remarca faptul ca productivitatea mijloacelor de transport este influentata de distanta medie de transport a marfii si ponderea parcusrsurilor goale in parcursul total.

    h. Consumul specific de combustibil sau energie electrica - reprezinta consumul de combustibil sau energie electrica raportat la energia dezvoltata in unitatea de timp sau la prestatia efectuata. In primul caz este vorba despre consumul specific tehnic, iar in al doilea despre consumul specific de exploatare.

    i. Costul - se exprima in general pe unitate transportata (lei/tona-km sau lei/calator-km) si se calculeaza prin intermediul raportului dintre cheltuielile totale ale activitatii de transport, exprimate in lei, si prestatia efectuata, exprimata in tone-nete-km sau calatori-km.

    j. Productivitatea muncii (se poate vorbi in general despre productivitatea factorilor de productie - munca, capital, resurse materiale) - reprezinta raportul dintre prestatie (in exprimare calitativa - valorica sau cantitativa) si personalul muncitor (numarul acestuia) care a participat la efectuarea prestatiei.

    k. Alti indicatori (a se vedea fisierul anexat "key transportation indicators.pdf")

   
   
Download cursul 2